duminică, 16 iunie 2019

Un an de bookstagram ȘI CITITUL E O ARTĂ/THE ART OF READ

   Wow, a trecut deja un an de când am creat această pagină și am început să postez fotografiile mele. După ce am început această „activitate” în care am pornit de la 0 și fără nicio intenție, nu m-am așteptat că va deveni o ocupație pentru mine și că îmi va plăcea așa de mult.

   Dorința de a avea și eu o pagină de bookstagram a fost mai mult nimic serios la început, deoarece nu aveam nimic de pierdut dacă îmi împărtășeam pasiunea pe internet. Pur și simplu vedeam alte persoane care făceau asta și am spus că vreau și eu. 

 First post



   Deși am pormit în acest drum, cu pagina de instagram mai mult ca o promovare pentru cea de youtube, a ajuns să fie principala mea ocupație și singura rețea de socializare pe care o folosesc pentru „și cititul e o artă” sau în prezent „the art of read”.  Cum partea video a fost o dezamăgire pentru mine, am rămas la partea foto, însă de data asta am vrut să rămân puțin ascunsă de privirile oamenilor. Mă simțeam incomod să știu că lumea mă privește, așa că tot ce postam erau poze cu cărți, nu îmi arătam fața sau nu îmi foloseam vocea. Așa că multă vreme am postat întâmplător, fără să am o ținctă anume.

The most appreciated post


   Mărturisesc că una dintre temerile mele era să nu fiu recunoscută de cineva, voiam să rămân în umbră și anonimă, îmi era frică să nu râdă cineva de ceea ce fac și de ceea ce îmi place să fac, asta poate din cauză că port ochelari și încă din vremea în care nu erau la modă iar copii își băteau joc de asta. Însă acum, scriind aceste rânduri, îmi dau seama cât de mult am evoluat și mai ales că părerile altora, dacă nu sunt critică constructivă sau cuvinte din partea fanilor, nu au nicio importanță pentru mine.

   Pagina aceasta este acum un lucru indispensabil, nu aș mai putea fi aceeași persoană, poate că aș putea oricând să o iau de la început, dar asta datorită comunității și experienței pe care le-am dobândit.

   Anul trecut am avut o perioadă foarte bună după ce am început cu bookstagramul, citeam mai mult deoarece îmi plăcea să împărășesc asta cu voi, cu comunitatea care s-a adunat. Am simțit că într-un final există persoane cu care să am pasiuni comune și cu care m-aș putea înțelege, deși nu sunt o fire comunicativă, nu dau comentarii sau nu răspund la story-uri, apreciez ceea ce fac alții și mă inspiră, îmi place să văd noi conturi care dau tot ce e mai bun pentru a evolua. Poate că timiditatea mea s-a transpus și printre urmăritorii mei, care nu sunt poate foarte activi, m-am gândit să devin și eu o persoană mai activă, însă asta nu a durat foarte mult, deoarece începutul liceului a reprezentat o criză pentru mine(însă asta este altă poveste).

   Știu că am avut o perioadă foarte lungă de inactivitate, dar m-am gândit tot timpul ce aș putea face ca să îmi revin, deoarece mă așteptau niște oameni, care mă urmăreau pentru postările mele, dar care încetau să mai apară. M-am gândit o dată să mă las de treaba asta, dar nu am putut, m-am gândit la alte pagini de bookstagram sau de booktube pe care le urmăream de mult cu interes și care m-au înpins spre a face ceea ce fac, dar care în prezent au devenit pagini inactive și la care mă rog să se întoarcă petru că mi-e greu să cred că nu voi mai urmări filmulețele sau pozele lor.

   Așa că tot ce am făcut a fost să îmi dau timp. Nu mi-am revenit încă, dar simt că nu mă mai aflu în aceeași prăpastie și abia aștept să ajungem la doi ani!

Last post

   Mulțumesc celor aproape 700 de urmăritori și cititori pasionați pentru că mă susțineți și pentru că v-ați adunat atâția într-un timp nu foarte lung și pentru că aveți curajul să vă împărtășiți pasiunile!


Până la următorul articol nu uitați că mă găsiți și pe instagram și nu uitați,
faceți totul cu pasiune!

sâmbătă, 2 martie 2019

Printre tonuri cenușii~Glasul unei fete rupe tăcerea istoriei


   Revin după ceva timp cu o nouă recenzie, însă deși mi-aș dori să postez mai des, nu pot face nicio promisiune.

   După o perioadă ceva mai dificilă, în care nu am citit aproape nimic și am rămas în urmă cu ceea ce îmi planificasem, am decis să încep următoarea carte:


Titlu original : Between shades of gray 
Autoare : Ruta Sepetys
Traducere : Gabriela Stoica
Editura : Epica
Anul apariției : 2014
Număr de pagini : 311
Gen : ficțiune istorică 

   Nu aveam așteptări mari, speram doar să nu fie la fel ca ,,Hoțul de cărți ", lungă și într-un fel plictisitoare, iar mai apoi să îmi dispară cheful de a citi.

   Din nefericire, această carte are doar vreo 300 de pagini, sincer, mi-aș fi dorit ca finalul să continue și să aflăm cum ajunge Lina acasă și cum continuă relația dintre ea și Andrius. Însă totul se termină destul de brusc.

   Dar spre total e o carte GENIALĂ! Dacă nu ați citit-o, eu zis că nu ar fi o pierdere, mai ales că e scurtuță!

   Ador relația dintre personaje, ba chiar și acestea mi-au plăcut, mai puțin Lina la început, deoarece mi se părea cam prostuță și se gândea numai la ea, dar evenimentele prin care a trecut au maturizat-o și au schimbat-o. Ador cartea aceasta și mai ales pasiunea comună dintre mine și personajul principal : desenul, ceea ce cred că m-a apropiat și mai tare de carte.

,,V-ați întrebat vreodată cât valorează o viață de om?
În dimineața aceea, viața fratelui meu a valorat cât un ceas de buzunar."

   Cu alte cuvinte : Lina, o adolescentă de 15 ani, se trezește asaltată din propria casă de către NKVD-iști, poliție  aflată în Lituania, trimisă de către URSS. Este separată de tatăl ei, iar împreună cu mama și fratele ei pleacă într-o călătorie spre Siberia unde întâmpină cele mai mari dificultăți. Hotărâtă să își reîntregească familia, îi trimite tatălui ei mesaje codificate prin desenele acesteia.

   Am început acum ceva timp o recenzie pentru ,,Hoțul de cărți", o altă ficțiune istorică, dar care parcă nu mi-a dat același vibe ca aceasta și pe care nu am mai publicat-o, mi-a adus o stare de milă deși am înțeles mai bine sensul cuvintelor. Dar prin acest roman am văzut o cu totul altă lume, nici nu am cuvinte să explic cât de mult mi-a plăcut fără să mă distrugă total psihic precum cealaltă. 

   Este perfectă și nu regret că am ales-o, autoarea este genială iar mâna și imaginația ei au creionat una dintre cele mai frumoase poveste în care am călătorit. 

   Sper că o să îi dați și voi o șansă acestei cărți și chiar aș vrea să aflu și părerile voastre în legătură cu ea.

Wrap up ~iulie 2020~

   Luna iulie nu a fost cea mai bună lună din punct de vedere al lecturilor. Am reușit să citesc patru cărți, deși îmi propusesem să termin ...